Vanzatori de vise

Suntem toti. Fiecare dintre noi vinde. Viata e o piata unde se negociaza la greu. Relational vindem vise. Fiecare are un vis de vandut, dar nu toti suntem vanzatori buni. Unii, desi au un produs inferior, reusesc un marketing de exceptie si pana sa te prinzi e deja prea tarziu, ai semnat, ai inelul pe mana. Pa! Altii au produse de exceptie dar prezentarea lasa de dorit. De cele mai multe ori gasim ambalaje frumoase, in special la prima ridicare de cortina. Ca sfat, cu cat ambalajul e mai complicat, cu atat visul e mai banal.


Piata e mai agitata decat o bursa newyorkeza. La varf, wallstreet-ul vietii se deschide in fiecare vineri in jur de ora 21:00 si se inchide duminica in jurul aceleiasi ore. Toata lumea liciteaza. Ca baiat,daca ai jante de la 17" in sus la taraba ai mari sanse sa vinzi printre primii. La fete e mai complicat, concurenta in piata e mai mare, dar per total marfa e mult mai vandabila. Nu mi-a placut niciodata sa cumpar la bursa desi poti avea noroc oriunde. Prefer pietele mai traditionale cu produse naturale. Din pacate se gasesc din ce in ce mai greu.


Cea mai mare problema cu visele, indiferent de showroom, sunt serviciile after-sales. Toata lumea sare in sus cu garantii peste garantii, de la for ever ever in sus. Cand in schimbi ajungi in service cu visul daramat, toti ridica de umeri in sus motivand ca lipsa de comunicare nu e o problema acoperita de garantie. Am ajuns de la mecanic, la directorul de service si pana la directorul general. Aceleasi persoane care m-au incantat sunt acum de nerecunoscut. Reci. De neinteles. Helloooo? Mi-ati promis JOY? Remember? Nimic. Daca nu-ti convine poti sa-ti iei visul si sa incerci la alt service autorizat. In definitiv e o piata libera.


Buy-back. Da! Exista. Buy-back de vise. E de doua feluri. Cel agresiv: cand tipa vine si-i spune boului: "Aaaaaaa. Nenorocitule! Da-mi visele inapoi!" sau reclamatia cocalareasca intalnita pe pietele primitive: "Cat am cheltuit cu tineeeee..."
A doua varianta este buy-back-ul traditore: o cunosti pe prietena/prietenul prietenului/prietenei si negociezi un buy-back backstage: "Uite, mi-am dat seama ca vreau mai mult un vis cu tine! Ti-l dau pe asta in schimb. Ce zici?"
Ca publicitate scumpa, in general merg reclamele la TV. Lumea se lasa usor prinsa la vedete. Mai e varianta cu comanda acasa. Nu comandati decat produse pe care le-ati incercat, altfel riscati sa dati foc la mansion.


Din experienta mea in vanzari va recomand ca prima strategie cunoasterea produsului. Eu cum sunt nesimtit, nu fac deloc marketing. Prefer abordarea directa. Acum, fiecare cu targetul lui. In definitiv va spun, e doar o chestiune de atitudine. M-am mai gandit acum la o strategie care presupune sa nu mai cumpar vise. Intretinerea la unul cumparat e dureros de scumpa. Vreau sa incerc sa-mi construiesc singur unul. Poate asta e the secret...
Imi place sa visez...