Nebunie sau evolutie?
Comportamentul nostru ca adult e dictat in mare parte, daca nu chiar in totalitate de modul in care am fost modelati in copilarie.
E o teorie a mea, nu am intrebat un psiholog, e ceva ce observ din ce in ce mai des. Daca e vre-un psiholog in sala sa ma critice, nu ma supar.
Cand eram mic, my mother ma certa si ma critica de foarte multe ori, paradoxal, exact in momentele de "glorie". Nu intelegeam de ce, daca eram cel mai bun, in loc de lauri primeam cearta. O uram pentru moment pentru asta. Era de neconceput, mai ales pentru un copil. Scriu acum pentru ca mi-am dat seama ca o iubesc pentru asta. Era atat de ambitioasa pentru copilul ei incat il certa ca sa fie mai bun decat cel mai bun. Intelepciune materna. Practic se sacrifica, isi asuma faptul ca eu o sa o urasc pe moment, doar ca sa vreau mai mult de la mine. Sa evoluez.
Aspectul are aplicabilitate in management. Am recunoscut la manageri aceasta inexplicabila pe moment actiune de a critica un om care vine cu victoria in brate. Era de fapt modul de a-i arata aprecierea. De a-l impinge mai departe.
Eu critic. Mult. Nu stiu daca e un defect de zodie. Si mi se intampla sa critic oameni sau lucruri pe care le apreciez foarte mult. Asa imi arat uneori afectiunea. E totusi greu pentru ca uneori de diplomatie si nimic din aprecierea mea nu mai ajunge la destinatie.
Totusi, metoda functioneaza. E bine sa vrem mai mult de la noi. Daca ne-am oprit multumiti, ne-am oprit si din evolutie. Noi le spunem in scoli copiilor ca avem o tara bogata, frumoasa, cu grane aurite si munti falnici si bla bla. Si o istorie presarata de victorii cand de fapt suntem singura natie care si-a omorat de-a lungul timpului toti conducatorii. Japonezii, on the other hand, sunt invatati de mici ca au o tara saraca si singura sansa sa mearga mai departe e munca si onoarea. Cine e acum mai departe?
E o teorie a mea, nu am intrebat un psiholog, e ceva ce observ din ce in ce mai des. Daca e vre-un psiholog in sala sa ma critice, nu ma supar.
Cand eram mic, my mother ma certa si ma critica de foarte multe ori, paradoxal, exact in momentele de "glorie". Nu intelegeam de ce, daca eram cel mai bun, in loc de lauri primeam cearta. O uram pentru moment pentru asta. Era de neconceput, mai ales pentru un copil. Scriu acum pentru ca mi-am dat seama ca o iubesc pentru asta. Era atat de ambitioasa pentru copilul ei incat il certa ca sa fie mai bun decat cel mai bun. Intelepciune materna. Practic se sacrifica, isi asuma faptul ca eu o sa o urasc pe moment, doar ca sa vreau mai mult de la mine. Sa evoluez.
Aspectul are aplicabilitate in management. Am recunoscut la manageri aceasta inexplicabila pe moment actiune de a critica un om care vine cu victoria in brate. Era de fapt modul de a-i arata aprecierea. De a-l impinge mai departe.
Eu critic. Mult. Nu stiu daca e un defect de zodie. Si mi se intampla sa critic oameni sau lucruri pe care le apreciez foarte mult. Asa imi arat uneori afectiunea. E totusi greu pentru ca uneori de diplomatie si nimic din aprecierea mea nu mai ajunge la destinatie.
Totusi, metoda functioneaza. E bine sa vrem mai mult de la noi. Daca ne-am oprit multumiti, ne-am oprit si din evolutie. Noi le spunem in scoli copiilor ca avem o tara bogata, frumoasa, cu grane aurite si munti falnici si bla bla. Si o istorie presarata de victorii cand de fapt suntem singura natie care si-a omorat de-a lungul timpului toti conducatorii. Japonezii, on the other hand, sunt invatati de mici ca au o tara saraca si singura sansa sa mearga mai departe e munca si onoarea. Cine e acum mai departe?
Comentarii
Psihologul si Corina: Sunt partial de acord in ceea ce priveste partea cu critica, mai alessssssssssss la manageri. Si asta pentru ca functioneaza doar la anumiti oameni si doar in anumite momente. Unii se demotiveaza, altii se blocheaza si nu mai pot face nici ce faceau pana atunci, altii isi baga p..a si pleaca in alta parte. E o mare arta sa simti ce merge la fiecare, si e si mai mare arta sa-ti "manage" eficient propria tendinta spre criticism. Insa una peste alta...ma bucur sa aflu ca tii la mine:))) ca si eu mi-am primit portia de critica de la tine;):))