Recurenta #31#

Anonimus aleatorus comentatorus este individul/individa care iti lasa un comment pe blog, pe mail, in cutia postala sau in parcare pe stergatorul jumulit. Mie anonimul imi genereaza de obicei o considerabila cantitate de furie, si ma gandesc sa-l acuz de lasitate: daca ai de gand sa arunci o piatra, fa-o cu un nume, asuma-ti o responsabilitate. Ma duce cu gandul la anonimii cu coifuiri tzuguiate albe care ardeau cruci pentru "dreptatea diferentierii". Si de fapt acestor anonimi le e frica de ei insisi. Daca nu mai esti anonim esti expus la anonim. Un alt anonim, la fel de anonim, poate sa arunce pietre pentru ca simplul tau nume devine un target pentru noroi sau rosii stricate.






Si totusi, gresesc. Anonimul, e un concept mai relativ decat as fi crezut.
Sambata,petrecerea de Halloween: pe cand purtam o masca m-am simtit incredibil de liber. Pentru ca eram anonim. Pentru ca ceilalti nu ma vedeau, vedeau masca. Si masca ma ajuta sa fiu oricine si nimeni, deci liber. Si astfel am descoperit ca anonimatul genereaza idei, pofte, fantezii, ca omul din spatele mastii gandeste si actioneaza altfel, isi redeseneaza limitele. Am descoperit ca toti ravim cateodata sa fim anonimi.

La polul aparent opus, oameni ... indivizi ...isi doresc sa fie celebrii,sa fie pe sticla, pe hartie, oriunde la vedere, total NEanonimi. Pentru ei anonimatul e cea mai mare suferinta. Mai toti ajung sa poarte masti sociale lasandu-si chipul sa putrezeasca in spatele lor.

Dar sunt cativa, doar cativa din acesti indivizi multi care populeaza a treia planeta de la soare, al caror chip ajunge o masca intr-un magazin de jucarii, o masca pe care toti tanjesc sa o poarte. Si paradoxal, aceste putine originale, se lupta in fiecare zi pentru cateva clipe de anonimat.