Skywalkers

Când vezi mortii ca si numere pe ecran nu constientizezi pandemia. Poate doar când sirenele ambulantelor rup linistea Bucurestiului din aceste zile ... poate când auzi megafoanele care te duc cu gândul la filmele post-apocaliptice un fior rece trezeste un scenariu posibil sumbru.

Dar când pierzi un om al tău totul se schimbă...

Sunt acei oameni care tin sufletul unei familii. Nu-i vezi, dar sunt mereu acolo, la fiecare Crăciun, la fiecare Paste, au acea liniste si bucurie in suflet care se propagă, care te hrăneste. Si nu doar pe tine, ne hraneste pe toti.
Sunt acei oameni care te inspiră fără sa-i citesti in cărti, fără povesti glorioase, doar cu o prezentă demnă si virtuoasă.
Sunt acei oameni care fac casa să fie casă si care se ocupă intotdeauna de grătar.
Sunt acei oameni cu care pleci la pescuit fără să vrei neapărat să vezi pestii.
Sunt acei oameni care lasă casa goală cand pleacă intr-o misiune pentru cinstea tării.
Sunt acei oameni care te apreciază cu un zambet si o strangere puternică in brate.
Sunt acei oameni fără de care copilăria ta ar fi fost pustie.
Unchiu a fost toti acesti oameni ...

Trebuia să-i duc Midway pe un stick si să iau o sticlă de vin din ăla bun din beci .... trebuia să ajungem la New York... Cred că poti sa vezi toata America acum. Păcat că nu pot sa o mai văd cu tine. Promit ca o sa zambesc de fiecare dată cand o sa intru la ei intr-un supermarket... din ăla mare. Poate cobori să alegem niste bere si niste inghetată.

Incerc să râd acum ... pentru că el mă făcea mereu sa râd.